Overblog
Suivre ce blog Administration + Créer mon blog
17 octobre 2014 5 17 /10 /octobre /2014 12:53
Ponte Novu-copie-1

Anu arricatu u focu,

Anu spentu a spera,

Anu tortu l’idea,

Anu ingabbiatu l’alma,

È dilatatu u corpu.

Anu arricatu u focu.

 

Anu ingannatu unu

È scucculatu l’altru.

Anu strintu li ferri

È messu lu taglione,

È tichjatu l’ingordu.

Anu spentu a spera.

 

Anu datu a chjave,

U tampone è a sciarpa,

È a sella, à u porcu.

An’ impiutu i battelli

È affuscatu a mente.

Anu tortu l’idea.

 

Partager cet article
Repost0
20 mars 2010 6 20 /03 /mars /2010 11:41
Capraia-copie-1.jpg
À leghje (in issi tempi di vittoria!) l'articulu di Ghjuvanfilippu Antolini :

"A Corsica conquista l’isula di Capraia
(1767)" http://www.enciclopediadiacorsica.com/?p=907
Partager cet article
Repost0
13 mai 2009 3 13 /05 /mai /2009 07:14

Intesa oghje nantu à RCFM (giurnale in lingua corsa di 8 ore è mezu) : « L’autori presunti di l’incendiu di l’Assemblea di Corsica… »

Dipoi anni è anni, dumandemu à i giurnalisti – corsi è altri – d’arrestà di dì : « autore presuntu » o ancu peghju : « assassinu presuntu » (cartulare Yvan Colonna). Nanzu à un prucessu, ùn ci hè chè « nucenti presunti », in dirittu francese o altru.

Di più, in stu casu custì, e trè personne sò state digià assolte da u tribunale d’Aiacciu !

Ghjè bè di parlà in lingua corsa, ma ancu in corsu si pò riflette nanzu di parlà.

 

JGT

Partager cet article
Repost0
2 mars 2009 1 02 /03 /mars /2009 20:16

  Qualchì settimana fà, ci era una reunione publica di Corsica Libera in Migliacciaru. Avia participatu à i dibattiti, eppò dopu aviamu discutatu inseme di a situazione pulitica.

Nunda ùn ci pudia lascià pensà chì issa discursata era l’ultima.


Colmu d’energia, cum’è d’abitutine, mi presentava qualchì idea nova à mette à u serviziu di a Corsica.


Quante volte hà spartu a so riflessione incù l’altri rispunsevuli naziunali, eiu è tant’ altri. Ancu s’ellu ùn hà participatu à a redazzione di u nostru prugettu « Corsica 21 », ci averà ritruvatu parechje di e piste tracciate da ellu stessu dece anni fà…


Perchè era un precursore, Roger. Ùn timava micca di sorte da e strade cunnisciute, per traccià i chjassi – ancu puru petricosi – di l’avvene.

Per ellu, l’indipendenza ùn era solu una parolla : circava i mezi cuncreti di custruisce l’ecunumia di a Corsica suvrana di dumane.


Roger era attempu omu di riflessione è omu d’azzione. Hè statu di tutte e lotte, pulitiche è sindicale. Hà cunnisciutu a prigiò. È malgratu a maladia, nunda ùn hà mai pussutu caccià li a so fede, a so generosità, u so surisu maliziosu è issu sguardu di zitellu ch’ellu purtava nantu à u mondu.


Addiu amicu.

 

Ghjuvan Guidu Talamoni

 

Partager cet article
Repost0
26 février 2009 4 26 /02 /février /2009 17:35
 

 

Ogni ghjornu, u prucessu Colonna ci face ghjunghje u vomitu…

Avà, tutt’ ognunu a sà, ancu i sordi è i cechi : l’omu ch’elli volenu mandà in prigiò per u restu di a so vita hè nucente.

Hè per quessa ch’elli anu fattu un inquiesta di furdani è un’ istruzzione di scrocchi.

Hè per quessa ch’elli anu fattu falsi prucessi verbali.

Hè per quessa ch’elli anu chjamatu falsi testimonii…

Hè per quessa ch’elli anu scuzzulatu, in piena audienza, quelli chì ùn dicianu micca esattamente ciò ch’elli aspettavanu…

Oramai, a ghjustizia nasitorta si face vede senza mascara, incù u so visu orrendu.

Corciu à chì ci casca !

 

JGT 

Partager cet article
Repost0
25 janvier 2009 7 25 /01 /janvier /2009 21:23

 

L’altru ghjornu, standu à sente u « flash info » di RCFM, aghju intesu dì, da u giurnalistu, chì l’Aiaccini avianu da « rivultassi » ! Piombu ! Cosa si passa in Aiacciu ? U disimpiecu, i prezzi chì crescenu, a crisa di l’alloghju ? Ma tuttu què ci hè ancu quì, è nimu si rivolta… Aghju dumandatu à un amicu aiaccinu. M’hà rispostu : « Ùn hai capitu nunda ! Ghjè l’ACA chì ha persu assai scontri. Avà, li tocca à rivultassi ! » Ah ! Allora anu a ragiò ! U ballò, ùn ci capiscu tant’affari, ma mi pare qualcosa d’assai impurtante. A sapete chì, ind’u nordu di a Corsica, ci hè un populu turchinu (« le peuple bleu »). A prima volta chì ne aghju intesu parlà, aghju pensatu chì una culunia di Schtroumpfs s’era stallata ind’u circondu di Bastia. Ùn m’inchietava manc’appena. Ghjè un populu simpaticu, i Schtroumpfs. È pò sò chjuculetti. Ùn ci ponu mancu piglià a suprana, ancu per esse una grossa culunia… Ma in fatti, ùn era micca què. U populu turchinu, sò i passiunati di u « Sporting ». A passione, ghjè a passione ! A cunniscite a canzona : « À tutti i passiunati di football, date li un ballò, date li un ballò ; à mè, date mi un pastizzu, à mè, date mi un pastizzu… ».

Eiu, un sò micca passiunatu di ballò. Pastizzu, ùn ne beiu micca. Eiu, sò cacciadore. Dunque, mi sò scrittu à un partitu puliticu di cacciadori. È prisentemu candidati à l’elezzione ! Perchè, eiu, vogliu chì u presidente di a Republica sia un cacciadore. Ch’ella sia una republica francese, corsa o ancu puru americana, pocu impreme. Ma ci vole chì u presidente sia, cum’è noi, un cacciadore. Perchè solu un cacciadore pò capisce i prublemi di i cacciadori. I guai di a pignata, i sà u cuchjarone ! Casumai u nostru candidatu ùn sia micca elettu, ci fermerà una soluzione : a rivolta. I sustenidori di ballò anu unepoche di  « fusées » è qualchì buttiglietta viota di « Coca ». Noi, avemu un veru arsanale : carabbine « 270 », fucili « 12 super magnum », eccetera… Allora, attenti ! Soprattuttu chè no’ pudemu ancu fà l’unione cù i sustenidori di u Sporting, quelli di u Gazelec, incù l’orsu di l’ACA è ancu quellu di Corti. Senza parlà di i passiunati di pastizzu, chì sò una vera armata. Quessi, sò terribuli, mì ! Quandu anu betu, l’omi li parenu mosche.


Allora, femu l’unione! Iè, sicuramente chì a pudemu fà, l’unione ! Finalmente, simu tutti Corsi. Mi l’hà detta u miò amicu naziunalistu : ancu u populu turchinu ghjè « partie intégrante » di u populu corsu !

 

U Pichju    

Partager cet article
Repost0
25 janvier 2009 7 25 /01 /janvier /2009 21:11

S’alza una teppa à mezu à a virdura

« Tozza » la fiera supraneghja l’altura

D’ogni casale è lu so sguardu altieru

Veghja li tetti di lu rughjone interu.

 

Scherzosu, u campanile à l’altri si misura

Quellu di Chjatra hè più cortu di natura,

E ancu s’ellu hè bellu, u nostru l’hè di più,

Perchè l’hà sempre ellu, i nuli à tù per tù.

 

Sottu à e croce di lu vechju campusantu,

Ci sò li nostri antichi, è i castagni accantu

Sanu a vita chì ognonu hà campatu.

‘Ssi fidi testimonii di u tempu andatu,

 

Vi diciaranu sè vò ascultate appena,

Chì di d’Altimonti anu intesu la penna,

Corre à a lestra nantu à la carta bianca,

Chì la so musa linda mai ùn era stanca…

 

Cunteranu dinù chì quellu di a Grotta,

Prufessore è pueta, è ancu omu di lotta,

Giuvannottu indiatu in un epica nera,

Fù custrettu di fà è di vince la guerra.

 

Vi parlaranu di iss’omi di valore,

È di quessu è di quellu, mulatteru o pastore,

Ch’ùn vale à circà ind’i libri di storia,

Ma chì l’anni ùn ponu sguassà di a memoria.

 

Ferma la nostra ghjente brava è spiritosa,

I nostri lochi colmi di magia preziosa,

Cum’è la cara Petra, paese ùn si ne trova

Girate puru u mondu, n’averete la prova.

 

S’alza una teppa à mezu à a virdura

« Tozza » la fiera supraneghja l’altura

D’ogni casale è lu so sguardu altieru

Veghja li tetti di lu rughjone interu.

 

 

 

 

 

 

 

Partager cet article
Repost0
25 janvier 2009 7 25 /01 /janvier /2009 21:10

« Sottu à le palme di San’ Niculà… »

Cantata da u pueta, issa piazza simbulizeghja a nostra cara cità.

Issa piazza induve avemu amparatu à marchjà.

Induve, qualchì annu dopu, ghjucavamu à pallò, quandu u « chjappacà » ùn ci era…

Induve, zitelloni, spassighjavamu à bande, è scuntravamu qualchì gruppu d’anzianetti chì si scallavanu l’osse à u sole…

Tutti i Bastiacci - giovani, vechji è criature - si ritruvavanu nantu à issa piazza : à chì falava da a citatella, à chì venia da Lupinu…

Oghje chì ghjè oghje, cuntinueghja à campà a nostra piazza. Si ponu sempre sente, sottu à le palme di San’ Niculà, i discorsi di i vechji è i mughji di i zitelli…

Ma si vede dinù chì e cose anu cambiatu : i caffè sò spessu vioti è, ancu l’estate, ùn si ritrova issa folla di ghjente ch’ellu ci era tandu, tutte e sere, sin’à tardi. A nostra lingua si sente pocu, chì, ora mai, l’affari sò in francese…

Bastia, cità à l’anima prufonda, diventerà una « villa » cum’è un altra ? U nostru arte di campà lascerà a piazza à l’usi furesteri ?

Ùn ci hè fatalità, basta à vulè… è à fà.

Ma una Bastia bastiaccia ùn si pò cuncipisce senza una Corsica corsa. L’identità nostra ùn si deve lascià annigà. Ùn hè mancu appena chjuditura, chì face parte di a ricchezza di u Mediterraniu.

Cumbattimu dunque per chì l’affari sianu in corsu in Toga, in San’ Ghjisè, in Paese Novu. Ma dinù altrò, da Ersa à Bunifaziu.

E noi Bastiacci, lasceremu à i nostri figlioli a dulcezza latina di a nostra vechja cità…

« Sottu à le palme di san’ Niculà… »

 

Ghjuvan Guidu Talamoni

 

 

Partager cet article
Repost0
25 janvier 2009 7 25 /01 /janvier /2009 21:03

 

L’imperatore è filosofu rumanu Marcu Aureliu dicia chì ci vulia sempre ad avè davant’à l’ochji un anzianu chì fussi statu perfettamente virtuosu. Mà perchè un anzianu ? Di sicuru, Marcu Aureliu pensava chì l’anziani eranu assai più onesti  è astuti chè noi. E ùn hè micca statu u solu à pensà cusì. I libri di storia sò tracarchi di referenze à a saviezza di l’antichi, à i valurosi antenati, eccetera. Hè capita, u saviu d’Ascu hè mortu dipoi un bellu pezzu, è mi pare ch’ellu ùn abbia avutu nisunu eredu ricunnisciutu, nè in Ascu, nè in Bastia, nè in Casalabriva !

Eppuru, circandu bè ind’i listessi libri, si ponu truvà dinù uni pochi d’antichi chì sò stati perfetti imbecilli. D’altronde, sè l’anziani ùn s’eranu mai sbagliati, u mondu serebbe appena più ghjustu ch’ellu hè avà. Perchè e bestialità, ùn anu micca principiatu a settimana scorsa ! U sumerisimu ùn hè micca natu eri, chì ne dite ? Eppò, tutti l’autori ùn sò micca d’accunsentu incù Marcu Aureliu. Per contu soiu, Descartes dicia : « Ùn ci vole micca à inchinassi davanti à l’anziani per via di u fattu ch’elli sò antichi. In realità, l’anziani simu noi. U mondu hè più vechju avà chè in li tempi landani, è dunque avemu noi di e cose una spirienza più grande. » In listessu sensu, Pascal scrivia : « Quelli chè no’ chjamemu anziani eranu propiu nuvelli in ogni cosa… » In quant’à Brassens, cantava ellu : « U tempu ùn hà nunda à chì vede in st’ affare : quandu omu hè c… » Allora, à quale ci vole à crede, Marcu Aureliu o Brassens ? Eiu, scegliu à Brassens. Ùn ci credu mancu appena à stu pruverbiu chì dice : « Ogni leva peghjura », cum’è se e nove generazione ùn eranu bone à nunda ! Eppò sapete, issu pruverbiu hè prupaganda : sò sempre i vechji chì l’anu in bocca ! Eiu, quessu, ùn l’aghju mai dettu. Infine, ùn l’aghju mai dettu quand’era più giovanu. Perchè, avà chì ci pensu… hè vera, dipoi qualchì tempu… m’hè scappatu duie o trè volte !

 

U Pichju

Partager cet article
Repost0
25 janvier 2009 7 25 /01 /janvier /2009 20:22

 

                                 

Un annu chè tù sì partutu,

Circhemu indarru a to presenza.

A notte hè bughja, u mare mutu.

Di lu Fiumorbu, la cuscenza

 

Eri tù, è, di la saetta

Ne fusti lu maestru altieru ;

È di la machja, è d’a filetta,

L’innamuratu più sinceru.

 

Un annu chè tù sì partutu,

Eppuru, sì quì issa sera,

Si sguassa stu dulore acutu.

A to memoria bianca è nera,

 

È la to voce, è lu to visu,

È tutte le stonde passate…

Avà ‘ssu tesoru indivisu

Schjariscerà e nostre strade.

 

Ghjuvan Guidu Talamoni

Partager cet article
Repost0

Présentation

  • : Jean-Guy Talamoni
  • : Jean-Guy Talamoni est avocat. Président de l'Assemblée de Corse, il a publié deux ouvrages politiques, "Ce que nous sommes" (Ramsay/DCL, 2001) et "Libertà" (2004), ainsi que trois livres sur la langue corse.
  • Contact

Recherche

Archives

Pages

Liens